Cel mai bine îţi poţi da seama de calibrul, de măreţia unui om ca Regele Mihai mergînd direct la sursă, adică la cuvintele lui scrise şi rostite. De-ar fi să mă gîndesc doar la „Lumea de mîine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie”, „Nu există decît un singur fel de-a fi cinstit, după cum nu există decît un singur fel de-a fi curat, dacă te-ai spălat bine din creştet pînă în tălpi” ori „Vom avea o șansă în viitor doar dacă ne vom asuma propria noastră răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele.” şi tot ar fi destul. Sînt cuvinte pe care nu le-am mai auzit de la nici un om politic. Iar dacă le-am auzit, ştiam că nu au nici o acoperire în fapte sau doar una foarte slabă.
În toată negura de acum, am o mică speranţă: că vorbele lui au fost auzite şi de alţii şi că i-au mişcat şi pe alţii. Că uriaşa emoţie naţională din zilele astea se va converti în altceva, de pildă în revoltă şi rezistenţă, astfel Regele Mihai continuînd să facă istorie şi după moarte. Pentru unii, abia după moarte.
„Regele şi patria!”
decembrie 16, 2017 de marianacodrut
Si totusi, faptele glasuiesc mai tare: omul a abdicat. Nu ma pun judecator moral, pentru ca nu ma simt vrednic de o asa chestiune, insa nu pot totusi sa glosez peste acest micut aspect.
Cuvintele sunt usor de spus. Multi politicieni par a spune cuvinte mari si frumoase, iar apoi cind vine vremea faptelor … pai Dumnezeu cu mila.
Insa, exact asa cum spuneti: speram ca macar cuvintele sa ii miste pe oameni.