te îndepărtează (pe tine, autorul) de viaţă. Eu nu cred asta. Cînd scriu, storc din întîmplările sau stările mele „sucul”, esenţa, cum stoarce un ţăran vinul din struguri. Scriind, nu doar că nu mă îndepărtez de viaţă, de viaţa mea, ci intru în ea pînă peste cap, ca albina în caliciul florii. O retrăiesc atunci cu mult mai multă intensitate decît cînd o trăiesc; scriind, trăiesc, prin urmare, dublu, triplu…
Scriitorii nu doar că nu sînt rupţi de viaţă, ci o trăiesc de infinite ori.
(dintr-un art. publicat în revista „Contrafort”)
Mariana Codruţ 