Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Mai 2014

dar unde ne ducem. cîntă privighetoarea
în marea burtă de flauş negru. pocnete moi
degete scormonind lumina de melasă.
iată mahalaua tragică şi cîmpurile fricii.
licărul sanguin de la gurile schimonosite.
hipnotizaţi privim puşca ţintind nestingherită
Latviile lumii albe şi roz – cele care există
şi nu există; cele al căror geamăt de groază
e-acoperit cu tandre pălmuţe peste fese
şi cîntece de slavă; cele trăind sub semnul
violului luminat de stelele albe
(huo cosmicului codoşlîc!)

nu pot să rîd. vinovat. eu visătorul
vizionarul neputincios. bidonul de benzină
cu guler de spumă de bere. eu răzbunătorul
– liber ca un cal galopînd
într-un text sufocat de paranteze.

vinovat. albă şi roz
utopia fantei
în marea burtă de flauş negru.

*Ian.’91 – incidente sîngeroase provocate de trupele sovietice în Ţările Baltice.

(din vol. „Existenţă acută”, C.R., 1994)

Anunțuri

Read Full Post »

van gogh

înainte de toate, există o conştiinţă
în subteranele căreia se fac
experienţele necesare (cutremurele
în cercuri concentrice sperie nopţile
noastre înstelate). apoi: imaginea tuturor
făcîndu-ne culcuş în craniul acestei
conştiinţe, inhalîndu-i gîndurile,
scormonindu-i somnul, decantîndu-i sîngele,
făcînd-o religie şi ţintă, fericiţi şi cruzi:
„ah, ce festin, ce bine, ce fantastic!”

după care îi părăsim – vae victis! – capul
stînd în ştreang sau pe-o tavă
sau rostogolindu-se pe eşafod
sau colorat violent pe dinăuntru
cu ultramarinul înghiţit întru totală
iluminare! apoi cu superbie îi primim
din moarte efluviile de lumină –
ascunzătoarele micului pătrat prin care
ne lăsăm absorbiţi de vid, urlînd la
insinuarea gîndului că nu ni se va deschide
paraşuta, că, de fapt, nu mai există nici o
paraşută, că la 1,2,3 nervii plesnesc şi…

înainte de toate, conştiinţa ta
în care s-au făcut ucigătoare experienţe.

(din vol. „Măceşul din magazia de lemne”, 1982 – debut)

Read Full Post »

nu vreau să mă mai tem. uite,
îndată ne vom izbi de vară,
de glorioasa vară, cea aprinsă,
cu sînii de idol indian.
să fim pregătiţi: cîntecul ei
ne va acoperi glasul,
fulgerele ei în luminile ochilor
ne vor orbi, bătaia inimii sale
pe-a noastră o va ascunde.
fericiţi şi febrili, străzile urbei
o să le batem, fiecare văzînd
aureola neagră de pe creştetul
celuilalt: o, cîtă tandreţe, ce tremur
la o lumină complice,
la un miros nedefinit…

tu, iartă-mă – de o mie de ori
în gînd o să-ţi spun,
iartă-mă că eşti muritor, că voi muri.

(din vol. „Tabieturile nopţii de vară”, Cartea românească, 1989)

Read Full Post »

ţîţa cu bere

după ce-am redactat / corectat un articol în care, vorbind despre fantastic, autoarea folosea expresii precum… „discursul supranatural”, „proză supranaturală”, „opere supranaturale” (toate, fireşte, ale autorului de literatură fantastică), mi-am cumpărat un pet de bere. neputînd să-i desfac dopul, deşi m-am agăţat de cuţite şi cuţitaşe, foarfece şi forfecele, am spart-o şi apoi am muls-o ca pe o ţîţă.

Read Full Post »

Nu foarte demult, l-am auzit pe Bernard Pivot, realizatorul faimoasei emisiuni literare „Apostrophes” (difuzată pe canalul televiziunii franceze Antenne 2 între 1975 şi 1990), spunînd într-un interviu că a evitat în toată acea perioadă să lege prietenii cu scriitorii invitaţi la emisiune. Motivul? Pentru a nu-şi pierde independenţa, libertatea de gîndire. Adică pentru a nu se simţi obligat să-şi poftească prietenii la TV la fiecare nouă carte publicată de ei.

Cîţi or fi gîndind ca el pe la noi?

Read Full Post »

Paradisiac / demonic

La biroul meu, ieri s-a cosit iarba, un pic udă de la ploiţa de alaltăieri. Mirosul fînului domina zgomotul infernal al coasei electrice. Se vede că, uneori, paradisiacul e mai puternic decît demonicul.

Read Full Post »

Nud, 1992

Read Full Post »

Older Posts »