„În România modernă, cea de dinainte de primul război mondial, noi aveam o magistratură de elită, cu o pregătire ştiinţifică juridică de cel mai înalt nivel, în special de puternică influenţă franceză; în acelaşi timp, această magistratură română era de o onestitate, de o obiectivitate şi de o conştiinciozitate ce atingeau limitele supreme ale noţiunilor de ’dreptate’ şi de ’justiţie’, în sensul misiunii ei. Un magistrat de la orice instanţă, de la judecătoria de pace şi până la Curtea de Casaţie, era sobru şi măsurat în atributele funcţiunii sale şi ale vieţii sale particulare, privit de întreaga societate de la noi şi de către intelectualii de orice specialitate şi de orice rang ca un om aproape coborât din cer, spre a face ’dreptate’ aici pe pământ.”
(Fragment din lucrarea nepublicată Amintiri din viaţa mea, de Octavian IONESCU, doctorat în drept la Paris în 1931 cu prof. Georges Ripert, în juriu fiind René Cassin – Cassin e cel supranumit «Le Père de la „Déclaration Universelle des Droits de l’Homme”», premiat cu Nobel pentru pace în 1968 şi ale cărui oseminte au fost îngropate în Panthéon, alături de cele ale lui Rousseau, Voltaire, Hugo etc.)
Ştiu la ce vă gîndiţi citind cele de mai sus: la standardele profesionale ale apărătorilor dreptăţii de azi din ţara noastră. Dar eu voiam doar să vă invit să comparaţi claritatea ideilor şi expunerii profesorului ieşean O. Ionescu (epurat de la Univ. „Cuza” în 1950 de comunişti) cu cele din frazele de mai jos, aparţinînd unor universitare de azi, Tofan şi Bercu. E drept, autoarele volumului din care le-am cules nu ţin de domeniul legii, dar se ocupă de… funcţia publică şi managementul carierei funcţionarului din „Lúnion Europeenne” (sic!). Cum se ocupă? Iată, cum promiteam, alte cîteva mostre:
– „Italia de exemplu, a înlăturat prin norma legislative bună conduită ca şi factor de a lua în primire un post public, administraţia neputând cerceta conduita candidaţilor şi nici nu poate să constrângă acestora o bună conduită civilă, morală sau de obligaţie etică profesională”;
– „Clauzele subiective sunt determinate de organele destoinice în calitate de specificul funcţiilor ce trebuie a fi înfăptuite şi de valorile personale ale fiecărui pretendent”;
– „Ce ţine de statornicie, Germania constituie una dintre statele care regularizează norma potrivit căreia personalul public se cuvine, ca prin conduita sa să se înscrie la orânduirea elementară liberală şi democratică şi să se încadreze pentru conservarea ei”;
– „De exemplu, în Belgia se vorbeşte de corectitudine, cinste sau comportament impecabil, în Danemarca de un bun renume, pe când în Grecia despre o dispoziţie pasabilă”;
– „Nevoile organizaţiei se sprijină şi se fundamentează pe baza analizei nevoilor individuale”;
– „Ele pot fi modificate în condiţiile în care autoritatea sau instituţia le modifică pe ale sale sau, trimestrial, fiind consemnate într-un document semnat şi datat de evaluator şi funcţionarul public care urmează a fi evaluat”;
– „Devotamentul este una din calităţile fundamentale care determină îndeletnicirea unui angajat, alături de profesionism”
– „Constituţia asupra Uniunii Europene” ;”Evaluarea rezultatelor profesionale a funcţionarilor publici”;
– ” Procesul de evaluare a performanţelor profesionale a funcţionarului public;”
– funcţionarul public şi evaluatorul înscrie…;
– „„Sursa: Ioan Mihuţ, Euromanagement, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p.148, după Tayeb, M., England (???), în volumul Exploring Management across the World, Penguin Books, London, 1997, p. 55.” etc. etc.
Ce nu ştiţi e că dna prof. univ. Pascariu prezintă în termeni laudativi volumul conţinînd asemenea inepţii şi pe autoarele lui. Iată un citat din „Cuvîntul înainte” semnat de doamna Pascariu, copiat întocmai din documentul word:
„Demersul științific teoretic se completează cu analize și studii de caz, realizate de autoarele volumului, cercetatoare cu experientă in domeniul studiilor europene si membre ale Centrului de Excelenta Jean Monnet in Studii Europene din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza. Cititorul va descoperi o analiză asupra evoluției legislației Uniunii Europene în scopul identificării locului și rolului funcționarului public european, a statutului său reflectat de condițiile imperative impuse de cadrul normativ dar si de condițiile informale, impuse de mediul de lucru si organizarea carierei profesionale. În aceeași direcție se înscriu și abordările din punct de vedere a aplicarii practice a normelor de drept incidente, sintetizate atat prin prisma activitații Tribunalului Funcției Publice, cat și prin intermediul studiilor de caz realizate de catre cei mai silitori dintre absolvenții cursurilor școlii de vara Performantă in funcția publică europeană, organizată in cadrul Centrului de Studii Europene, din Universit Alexandru Ioan Cuza din Iași.”
Nu încercaţi să-i aduceţi la cunoştinţă doamnei Pascariu, cum am făcut eu, că a recomanda (şi încă în triplă ipostază, de referent ştiinţific, de prefaţator şi de coordonator de colecţie) spre publicare o asemenea carte, fără s-o citeşti, spune ceva despre lipsa de conştiinţă, de deontologie a celui care o recomandă. Vă va răspunde că datoria dsale a fost să fie atentă doar la „continutul de idei a textului” (sic!) şi va considera bălmăjelile în cursiv pe care tocmai le-aţi citit drept „bagatele”, simple erori de limbă română, pe care trebuie să le îndrepte redactorul de carte! („Ea se miră cum de noi, în anul 1868, îi cerem fond pentru aceste forme, cerem limbă bună, ortografie, gramatică /…/ şi ne declară că nu are timp să se ocupe de asemenea ’bagatele’”. Citat din Titu Maiorescu, În contra direcţiei de astăzi în cultura română). Şi vă va acuza că, reproşîndu-i lipsa de implicare, deci de conştiinţă profesională, exhibaţi o atitudine „specifica strazii, eventual persoanelor ce nu au depasit un anumit prag de educatie si dezvoltare personala si nu mediului institutional”.
Cine e doamna Pascariu? Cum cine? E „Director al Centrului de Studii Europene” al univ. „Cuza” din Iaşi şi autoare, printre altele, a volumului „Integrare economic europeană/Economie europeană, 2012” (sic!), cum scrie chiar pe pagina domniei sale de pe google.
