Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Ianuarie 2014

s-ar sufoca pe dată. Dar, din fericire, ea nu respiră prin plămînii lor, ci prin ai celor care o simt. Fiindcă valoarea unei poezii se simte, în felul în care simţi iubirea cuiva pentru tine. Doar că, pentru a te simţi iubit de cineva, nu-ţi trebuie nici lecturi, nici, mai ales, cine ştie ce har…

Read Full Post »

În audiovizualul românesc, „ghilimelele” pure şi simple au dispărut, săracele:  le-au luat locul, cu o tenacitate vrednică de o cauză mai bună,  „ghilimelele de rigoare”! De curînd, am auzit expresia asta şi în gura eternei „Doamne rector” Andronescu (a cărei judecată îşi pierde brusc bunul-simţ – dacă l-a avut vreodată –  cînd e vorba despre colegii de alianţă).

Şi oportunitatea („ocazie fericită, bună, prilej favorabil”, după DEX) a devenit „o bună oportunitate”.

 

Read Full Post »

Fetiţa vecinilor mei de sus plînge la ore noptatice de sare cămaşa de pe ea. Odată, cînd m-am întîlnit cu mămica ei prin curte, am întrebat-o, glumeţ, ce-o supără pe copilă. Ea m-a asigurat, din capul locului, că o ceartă, spunîndu-i că mă deranjează! Eu m-am înnorat: „Ei, sper că nu m-aţi transformat într-un bau-bau!” „Nuuuuuu!”, a clipit mama, cam confuză.

În următoarele zile, mi s-a părut că plînsul avea mai puţini decibeli. Şi s-a întîmplat să mă întîlnesc iar cu tînăra doamnă de la etajul trei, care, de data asta, era cu fetiţa. „Dă un pup la vecina!”, a îndemnat-o mama. „Uuuu-ciiiiiiiii-naaa!”, a zbierat din rărunchi copilul, auzind cuvîntul infam „vecina”, şi lacrimi cît pumnul i-au ţîşnit din ochi…

P.S. Întîmplarea e mai veche. Între timp, fetiţa – inteligentă şi frumoasă ca un înger – a crescut. Nu am întrebat-o niciodată despre spaima ei de cînd era mică, fiindcă am devenit de mult bune prietene.

Read Full Post »

că unii, care au depăşit de mult adolescenţa (cînd scrisul e o…  supuraţie a vîrstei), îşi imaginează că se poate să fii/ devii scriitor fără a cunoaşte foarte bine limba în care scrii şi fără a citi, mereu şi mereu, „măiastra carte” a marilor poeţi, prozatori, gînditori români şi străini.

S-o fi întîmplînd lucrul ăsta – ignorarea limbajului şi a bibliografiei de specialitate – şi în alte domenii, ca muzica, cinematografia, pictura şi, de ce nu, istoria etc.? Sau numai „inspiraţii” cuvîntului cred că literatura se poate face în orice condiţii?

Read Full Post »

Logică neghioabă:

–        să-l consideri automat fan Băsescu pe cel cu opinii anti-Ponta şi anti-Antonescu;

–        să-l consideri automat fan Ponta & Antonescu pe cel cu opinii anti-Băsescu.

Read Full Post »

Lacu’ Sărat, 1889, iunie 22.

Scumpă Mamă!

Nu sunt în stare a vă descrie nici ce am privit cu ochii mei, nici ce am intimpinat, de nu am fost în stare a vă scrie nimic.
Atâta vă spun şi vă rog să spuneţi la toţi că nenorocitul meu frate a murit în cea din urmă mizerie şi moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenariu.  Să ferească D-zeu şi pe cei mai răi oameni din lume să fie instalaţi la D-rul Şuţu, că fie care va avea sfârşitul iubitului meu frate.

Moartea lui Mihai şi ologirea mea provine numai din Sărăcie! Ce nedreptate este în lume, unii se răsfaţă în lucs şi eu n-am cu ce mă căuta. Sdrobită cum n-am fost nici odată, vă rog scumpă mamă nu mă părăsiţi.

Sărut mâna, a matale supusă ca o fiică,
H. Eminescu

(Henriette şi M. Eminescu, Scrisori către Cornelia Emilian şi fiica sa Cornelia, ed. Vicovia & Babel, 2012, p. 121-122)

 

Odă (în metru antic)

Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei nălţam visători la steaua
Singurătăţii.

Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce…
Pân-în fund băui voluptatea morţii
Nendurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.

De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?

Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă!

M. E.

(Ediţia P. Creţia)

Read Full Post »

  • Comunicarea eficientă înseamnă a efectua o reacţie inversă, a obţine un feedback din partea partenerului;
  • Îndoiala şi complexitatea sunt aspecte inevitabile ale adjudecării între bine şi rău în viaţa personală şi profesională.
  • Chiar dacă în plan teoretic, studiile legate de aptitudinile pedagogice sunt multiple şi variate sub aspectul conţinutului, totuşi se pune întrebarea: oare se reuşeşte prin intermediul curricula universitare să se insereze în personalitatea candidatului la formarea altora, un minimum de pregătire psihopedagogică, sau aceasta ramâne doar în cadrele formalismului?
  • Subliniem în acest context, redefinirea rolului profesorului din perspectiva formatorului, a celui care stimulează un potenţial pe care elevul îl poate avea, dar care nu reprezintă un produs al învăţării decât în condiţiile în care acesta a fost instrumentat cu ideea că învăţarea presupune dezvoltare.

Read Full Post »

Older Posts »