Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Septembrie 2012

Read Full Post »

 

Într-un alt articol, îmi exprimam nedumerirea cum de nu reacţionează membrii partidelor din monstruoasa coaliţie USL la abuzurile făcute de reprezentanţii lor de cînd au cîştigat alegerile, abuzuri care ne costă şi înăuntru, şi în afara ţării. Ei bine, chiar şi pînă la ora asta îi poţi număra pe degete pe cei care au avut o reacţie. Din PSD îl pomeneam data trecută pe Ioan Rus, care a demisionat din guvernul Ponta fiindcă nu a fost de acord cu „aranjarea” postreferendum a listelor de alegători; s-au mai pronunţat discret şi alţii, cu declaraţii scurte, prin care s-au opus intrării cu tancul peste decizia C.C.R. de invalidare a referendumului, decizie contestată la vîrf de Antonescu şi nu doar de el.

Nici la liberali lista nu e prea lungă, totuşi e semnificativă. Să-l reamintesc în treacăt pe Andrei Chiliman, primar bucureştean, care a adresat o scrisoare lui Ponta şi lui Antonescu, întrebîndu-i dacă au semnat cu adevărat acea înţelegere sinistră cu colonelul Dogaru, cu privire la o posibilă desfiinţare a Curţii Constituţionale, a Agenţiei Naţionale de Integritate, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie ş.a. Mă aşteptam ca acest gest demn al dlui Chiliman, om cu un CV respectabil, altminteri, să nu rămînă doar o tresărire, ci să se concretizeze şi în alte forme de protest. Dar nu a fost să fie… În fine. Liberalul Victor Paul Dobre, de asemeni fost ministru în guvernul Ponta, a demisionat şi el în urma referendumului. Amintesc faptul că un interlocutor al lui Dobre, tot liberal, l-a întrebat la telefon „Dacă nu cumva e bine să fugim din acest grup infracţional organizat!” Nu pot să nu-l pomenesc, din nou, şi pe Victor Giosan, care în august, în „Ziarul de Vâlcea”, a adresat colegilor săi o lungă scrisoare deschisă, intitulată Apel disperat al unui liberal către partidul său, unde se întreba: „în ce măsură mai există compatibilitate între principiile, valorile şi acţiunile autentic liberale şi cele promovate în prezent de partid?” „A fi liberal înseamnă, cel puţin pentru mine (…), a respecta regulile, instituţiile şi legile; a consolida sistemul democraţiei reprezentative (…). Din păcate, Partidul Naţional Liberal s-a îndepărtat de toate acestea, fiind dominat tot mai mult de ura împotriva unei singure persoane şi de dorinţa de a controla cît mai multă putere (…). Pentru atingerea acestui scop au fost sacrificate stabilitatea economiei româneşti (…), situaţia economică a sute de mii de familii cu credite în euro (…), finalizarea integrării depline a României în UE… Într-o lună România a devenit paria Uniunii Europene, guvernarea USL risipind cu nonşalanţă credibilitatea, atîta cîtă avea pe plan internaţional ţara noastră. S-au încălcat în picioare regulile statului de drept, ale statului liberal numai pentru a se plăti poliţe şi pentru a se plasa în posturi oamenii de partid, toate acestea înaintea oricăror priorităţi economice şi sociale. S-au făcut presiuni asupra instituţiilor, s-au făcut modificări instituţionale prin ordonanţe de urgenţă, s-a recurs la şmecherii penibile pentru a pune instituţiile în poziţia de a nu se putea pronunţa, s-a trecut cu «tancul» votului parlamentar în dispreţul absolut al principiilor statului liberal” etc.

Să mai amintesc şi declaraţia ceva mai veche a lui Nicolae Curcăneanu, fostul prefect PNL de Vâlcea în perioada 1996-2000, făcută la un post tv local: că este abuzivă, ilegală şi neconstituţională procedura de destituire a lui Traian Băsescu şi că la referendumul din 29 iulie va vota „Nu”. Probabil a şi votat prin neprezentare la vot.

Nu mai puţin demnă de interes e scrisoarea jurnalistului Radu Portocală, care provine dintr-o familie cu vechi tradiţii liberale (el trăieşte în Franţa). Intitulată PNL se îndreaptă spre marasm. E timpul despărţirii de Crin Antonescu şi publicată la sfîrşitul lunii august în revista 22, scrisoarea dlui Portocală e o critică virulentă la adresa PNL şi a aventurii politice în care acesta a tîrît ţara, alături de PSD şi PC, în ultimele luni. Iată cîteva fragmente semnificative: „Prin această aventură, în care guvernul USL s-a aruncat (…), România a pierdut o bună parte din micul capital internaţional de încredere pe care îl acumulase. În interiorul ţării, s-a irosit un timp preţios în aceste vremuri de criză şi s-au cheltuit sume considerabile ce ar fi putut fi folosite mult mai util. Condus de o iluzie, Partidul Naţional Liberal a luat parte cu bună ştiinţă la constituirea acestor prejudicii (…). Dl Crin Antonescu a ridicat înlăturarea dlui Traian Băsescu de la conducerea statului la rang de program, dar care, iată, s-a dovedit irealizabil. Azi, după invalidarea referendumului, Partidul Naţional Liberal e în situaţia de a nu mai avea nimic de propus. (…) De-a lungul săptămînilor de interimat la preşedinţia ţării, dl Crin Antonescu a arătat că singura sa armă este invectiva, ceea ce, fireşte, nu-i conferă statura unui adevărat om politic. (…) Toate aceste constatări conduc la o singură concluzie posibilă: a venit momentul ca Partidul Naţional Liberal să se despartă de dl Crin Antonescu. Partidul Naţional Liberal trebuie să găsească forţa, curajul de a se dezice de cel care l-a atras în această aventură şi care, acum, e pe cale de a deveni un pericol pentru stabilitatea României”. Articolul acesta a fost postat şi pe mai multe site-uri; pe cel intitulat politic.stand.ro au fost şi reacţii ale cititorilor; ignorîndu-i pe comentatorii proUSL, care au înjurat şi aici ca la uşa cortului, cum fac pe forumurile tuturor ziarelor, reţin părerea unei doamne, cu care sînt total de accord: „Liberalismul NU EXISTĂ în România. Înjghebarea politică uzurpatoare a denumirii istorice «Partidul Naţional Liberal» nu este nici măcar un partid politic, fiindcă îi lipseşte o doctrină politică elementară, membrii ei fiind uniţi doar de dorinţa de a prelua puterea prin orice mijloace…”.

Dacă mai sus pomeniţii politicieni şi oameni din familii cu tradiţie liberală au criticat, chiar foarte aspru, ce a făcut PNL în vara asta, unii cunoscuţi sau prieteni ai mei (ne-membri de partid, ci intelectuali care îşi argumentează atitudinea proUSL prin liberalismul lor) nu doar că ne-au cam pus la zid pe cei care ne-am manifestat într-un fel sau altul împotriva politicii USL, dar nu au avut pînă acum nimic-nimic-nimic de obiectat la adresa liberalilor. Bine, mi-am zis, e normal să aprecieze doctrina liberală, dar chiar să nu li se pară nimic în neregulă cu liberalii înşişi? Ce ciudat! Spre deosebire de ei, ţăranii români, deşi nu ezită niciodată să spună că Biserica e instituţia în care au cea mai mare încredere, îl scarmănă de-i merg fulgii pe popa din satul lor cînd îl prind cu cioara vopsită. Spre binele şi al popii, şi al lor.

(Ziarul de Iaşi, 28 sept.; Facebook)

 

 

 

 

 

 

Read Full Post »

Read Full Post »

Iliescu

găseşte că tăcerea lui Băsescu, de cînd acesta s-a reîntors la Cotroceni, este „un moment de înţelepţire”. Mă întreb: acest politruc neobosit, acest autodeclarat liber-cugetător care-şi face cruce – oare cînd ne va oferi şi el „un moment de înţelepţire”?

Read Full Post »

De luni de zile,

la fiecare vorbă a lui Antonescu împotriva lui Ponta, membrii PDL şi mulţi comentatori s-au grăbit să proclame iminenta ruptură dintre ei şi în sînul USL.  Dar aşa ceva nu s-a întîmplat. Aşteptările au fost şi mai mari după recentele „recomandări” ale lui Antonescu către premierul plagiator, cum că nu i-ar strica mai multă minte şi forţă.  Ei bine, aseară cei doi au ieşit surîzători şi „la braţetă” din tufişurile de la mare, dînd declaraţii de comun acord presei. În intervalul ăsta, Neamţu şi MRU se scuipă reciproc. Nu e prima dată cînd constat la noi solidaritatea între cei care vor să dărîme (pe dovedite, pînă acum) şi lipsa de solidaritate a celor care vor să construiască (deocamdată, doar în intenţii).

Read Full Post »