Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 31 august 2012

Clănţăul

Clănţăul e un personaj apărut pare-se în ultimele două decenii la noi. E o creaţie a partidelor aflate în concurenţă, deci are culoare politică. El e cel care vorbeşte cu atît mai mult, cu cît nu are ce spune. Cînd e în opoziţie mai cu seamă, apare pe toate posturile tv şi combate furibund tot ce mişcă. Probabil asta îi dovedeşte lealitatea faţă de partid şi îi asigură accesul la funcţii în cadrul lui sau în viitorul guvernul alcătuit de partidul lui. Vi-l mai amintiţi pe pesedistul Nica, ce spectacol coşmaresc de bolmojeală agresivă dădea nu mai demult decît acum cîţiva ani? Ascultîndu-l, mie una răbdarea îmi era greu pusă la încercare. Nu-l mai văd acum, dar asta nu înseamnă că specia clănţăului a dispărut. Ca dovadă: în balamucul, în circul politic înspăimîntător din ultimele două luni, clănţăul aflat la putere, dar purtîndu-se de parcă era în opoziţie, s-a manifestat cu asupra de măsură!

Nici nu e de mirare. După cum ştiţi, într-o stenogramă a USL figura un sfat al liberalului ieşean Fenechiu către colegii şi coechipierii dumisale, care-i îndemna la prezenţe publice ofensive, „în forţă”, fie în mass-media, fie în alte locuri. Şi aşa s-a întîmplat: toţi cei din partea USL (să enumăr doar cîţiva clănţăi uselişti, pur şi simplu siniştri, pe care mi-i amintesc acum: Ioan Ghişe, Eugen Nicolăesu, Mihăiţă Calimente, Dan Şova, Florentin Gust, Norica Nicolai, Dan Mihalache), atunci cînd apăreau pe un post tv, făceau totul pentru a nu se mai înţelege om cu om. Contracarau ca turbaţi cu „ba tu!” replicile celorlalţi invitaţi. Se contraziceau singuri de la un moment la altul. Minţeau cu neruşinare. Făceau spume la gură de cît dădeau din clanţă. Clar: important pentru ei era nu să transmită privitorului un mesaj sau să limpezească vreo chestiune pusă în discuţie, ci să bruieze, pur şi simplu, emisiunea şi replicile celorlaţi, fiindcă pentru un dialog cît de cît normal nu aveau resurse. Nu aveau nimic de spus despre conducătorii lor, Antonescu şi Ponta, compromişi pînă la Dumnezeu de minciună, furt, încălcarea cu brutalitate a legilor, a propriilor promisiuni, a protocoalelor încheiate cu Comunitatea europeană şi America. Nimic despre ce face guvernul Ponta pentru acel „popor” invocat acum pînă la saţ. Nimic despre măsurile pe care le-au luat ca să-l scape pe „popor” de urmările scăderii puterii de cumpărare a leului, de urmările secetei, de urmările politicii lor antieuropene. Şi cum să spună clănţăii ceva despre toate astea, cînd nu erau interesaţi decît de demiterea lui Băsescu? Trebile ţării? A se slăbi!

Nu am crezut nici o clipă că, după ce ce se va citi în Parlament decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului şi după revenirea lui Băsescu la Cotroceni, aici va începe să curgă lapte şi miere. Dar am crezut că usl-iştii vor accepta situaţia şi vor reveni la o vagă normalitate a dialogului, măcar pe canalele de televiziune. M-am înşelat cu totul: dovadă, o emisiune de la Realitatea TV de marţi seara, la care erau invitaţi Ioan Ghişe, Iosif Boda, Sever Voinescu şi Sorin Roşca Stănescu, dar în care aproape nu se auzea decît gura liberalului Ghişe. Nici măcar moderatoarea nu putea plasa vreo replică pînă la capăt…

Am rezistat să urmăresc discuţia doar cam jumătate de oră, timp suficient însă cît să aud îndemnul făţiş al lui Sorin Roşca Stănescu adresat lui Crin Antonescu: că ar putea… „să se pună în fruntea celor 7,5 milioane de votanţi şi să declanşeze o revoluţie, în sensul recîştigării demnităţii naţionale” – am citat din memorie. Să te cruceşti, nu alta, cînd auzi vorbindu-se despre o altă revoluţie (şi despre demnitate, din partea unui jurnalist compromis, dar asta e altceva)! Inconştienţa unora atinge praguri demenţiale la noi.

Dar să revin la Ghişe, cel care a propus Parlamentului să nu ţină cont de decizia Curţii constituţionale de invalidare a referendumului. Cum spuneam, turuia continuu. Mai întîi, clănţăul – deh, senator, profesor, fiu de militar! – a povestit că a protestat şi va protesta seară de seară lîngă gardul Cotroceniului, el fiind „leal partidului”. Şi l-am văzut într-o imagine din ajun: ditamai omul matur, cu două pancarte cusute pe umăr (pe cea din spate scria: „poporul e suveran”, pe cea din faţă: „poporul a decis, Băsescu e demis!”), plimbîndu-şi pantalonii şi pantofii scumpi pe trotuarul de lîngă zidul Cotroceniului. Ditamai alesul român, purtîndu-se ca o paiaţă, ca un puşti besmetic. Ce mai zicea Ghişe, în scurtul interval cît l-am urmărit? Păi, de pildă, că dacă referendumul e invalidat, înseamnă că Băsescu rămîne suspendat! Aici Iosif Boda a reuşit (cu greu, dar a reuşit) să intervină, spunînd că el e profesor de logică, dar nici după logica lui Aristotel, nici după cea a lui Łukasiewicz nu poate înţelege logica lui Ghişe!

Nici nu aveai ce înţelege: omul e doar un clănţău – ca atîţia alţii, aflaţi în cele mai înalte funcţii şi poziţii -, care-şi bate joc de noi, alegătorii.

(Ziarul de Iaşi, Facebook)

Read Full Post »