Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 24 august 2012

Diversiunea pusă la cale de USL în laboratoare voiculesciene şi anunţată de însuşi Voiculescu mai demult, aceea de preluare rapidă nu doar a Puterii, ci şi a tututor Puterilor din stat, avea, probabil şanse de succes total, dacă plăsmuitorii ei nu întîlneau mai multe contre, la care e clar că nu s-au aşteptat. (Iată de ce mie nu mi se pare un „plan genial”, cum a spus G. Liiceanu,  ceea ce au făcut ei, ci o „diversiune reuşită” doar pînă la un punct.)

La ce nu s-a aşteptat USL-ul cu tot cu „genialii” ei ideologi:

–         să iasă la iveală plagiatul lui Ponta şi „masteratul” său  în Catania (probabil Ponta nu a făcut uz de sinceritate nici faţă de colegii săi);

–         să provoace reacţia vie şi insistentă a Europei şi a Americii împotriva lor;

–         să fie obligaţi a schimba miniştrii din guvernul Ponta (pe motive de plagiat, incompatibilitate etc.) cum îşi schimbă ei cămăşile; am înţeles din presă că, în numai 2 luni de guvernare, s-au făcut 500 de schimbări, lucru care nu putea să nu le aducă în rîndurile „României profunde” o serioasă şifonare a imaginii;

–         să cadă leul;

–         să fie trădaţi, din cauzele amintite mai sus, de o bună parte a electoratului lor de la alegerile locale din iunie, care va fi preferat să stea la referendum acasă sau chiar să voteze „Nu”, lămurit în scurt timp asupra calităţii aleşilor lor; fiindcă e clar că USL-iştii au fost siguri că pragul de 50% plus 1, necesar pentru validarea referendumului, va fi atins, de vreme ce l-au acceptat. Aici e locul să spun că am văzut, după invalidarea referendumului, prima urmă de sinceritate la Ponta, care şi-a reproşat că a acceptat acest prag propus de Băsescu; în rest, vezi la el numai reacţii de roboţel cu pielea perfect întinsă pe faţă, cu zîmbetul mereu impecabil, cu ochii mereu strălucitori, un roboţel setat numai pe minciună, agresivitate şi iresponsabilitate;

–         să fie contraţi chiar de politicieni de-ai lor: Chiliman, Rus, Iohannis sau un Victor Giosan, acesta din urmă adresînd în iulie, în „Ziarul de Vâlcea”, o lungă scrisoare colegilor săi liberali, din care spicuiesc pentru cititori un pasaj absolut la întîmplare, scrisoarea fiind altfel în întregime antologabilă: „constatăm astăzi că PNL nu face altceva decât să aplice integral, alături de PSD, modelul politic inventat între 2000-2004, non-liberal, non-democratic şi non-european: acela al controlului absolut al puterii prin controlul politic al societăţii şi instituţiilor. Am avut o şansă istorică să arătăm că se poate face şi <altfel de politică>, dar am ratat-o răsunător”;

–         să facă UDMR-ul şi electoratul său să treacă în opoziţie, adică… „să-i trădeze”, fapt care a decis mai mult ca sigur nerealizarea cvorumului la referendum;

–         să provoace o îndîrjită activitate ofensivă (declaraţii, atacuri în justiţie pe motive clare ca bună-ziua, reorganizare etc.) din partea mîinii de oameni din PDL;

–         să fie… „trădaţi” de dna Aspasia Cojocaru, de la CCR, un magistrat care, punînd legea deasupra intereselor de partid (domnia sa a juns la CCR susţinută de PSD) şi arătîndu-se mai puternică decît ameninţările, acuzaţiile şi presiunile din interiorul Curţii Constituţionale sau din afară, a votat pentru invalidarea referendumului;

–         să se lovească de independenţa procurorilor, care îi cercetează acum, după tot felul de surse, nu pe „simplii votanţi”, ci pe votanţii… „complecşi”, ca să spun aşa, adică cei care au votat de mai multe ori sau în locul altora etc.;

–         să trezească o vie reacţie în presă, mulţi jurnalişti şi comentatori (dar nu la fel de mulţi probabil precum cei „de partid şi de stat”) comentîndu-le şi dezghiocîndu-le zi şi noapte lucrăturile, destule dintre ele descoperite graţie anchetelor făcute chiar de ei;

–         să mobilizeze, în pieţe şi pe reţelele de socializare, o puternică opoziţie din partea oamenilor neimplicaţi politic;

–         să rămînă cu datorii enorme după cheltuielile făcute pentru cea mai sinistră campanie electorală pe care am văzut-o eu vreodată în România: cea de demitere a lui Băsescu. Vă amintiţi, desigur, din campania de la referendum, panourile, bannerele şi afişele enorme şi dese cu sloganuri de genul: „DEMITE-L!”, „DĂ-L AFARĂ!”, „ŢI-A TĂIAT PENSIA? TAIE-I ŞI TU MANDATUL!” (Apropo, stimaţi USL-işti, aţi văzut în ultimele zile ce tăieri de pensii şi salarii şi cîte concedieri de bugetari face Grecia, ca să reziste?)

Nu pretind că am epuizat enumerarea lucrurilor la care nu s-au aşteptat puciştii. Neaşteptatul nu s-a epuizat nici pentru ei şi, din păcate, nici pentru noi. Mă gîndesc nu mai departe decît la următorul lucru: probabil mulţi membri simpli ai USL şi mulţi dintre noi am fost luaţi prin surprindere de declaraţia incredibilă făcută de Antonescu  imediat după ce CCR a invalidat referendumul: că vor pune la cale altă suspendare a lui Băsescu, „dacă…”!

Dacă tot au timp de joacă pe banii, timpul şi imaginea României, nu ar fi mai bine să fie… luaţi prin susprindere cu decontarea celor peste 20 milioane de euro, cum afirmă presa, pe care i-au cheltuit pentru referendumul inutil din 29 iulie?

(Ziarul de Iaşi, 24. 08.; Facebook)


Read Full Post »